Wallachian

Where's Xavi???

Paranormal activity


Inainte sa vad un film ma uit pe Cinemarx sa citesc o duda, o actiune ceva, tocmai ca sa nu imi pierd vremea cu filmul daca nu se merita vizionat. Evident citesc si recenzia celor de la filmblog.ro. Nu, nu accesati, nu merita inca o vizita. Si dau de o recenie de-mi crapa capu’: „cel mai bun film de groaza ever”, „n-am note pana la 20 asa ca ii dau 10”, „nu pot spune decat wow”, „incredibil de original”, „nu-l urmariti noaptea si mai ales nu-l urmariti singuri ca faceti infarct” si alte asemenea descrieri care sa-ti taie rasuflarea si sa te faca sa inhati filmul.

Bai frate, imi zic, musai sa-l vad. Ma pun ca bou’ la 3 noaptea sa ma uit la el. Disperare! Asta este cea mai precisa caracterizare a starii prin care am trecut cu fiecare minut scurs. Dragii mei, daca vreti sa adormiti, sa va plictisiti ingrozitor, sa asteptati degeaba atunci urmariti simulacrul asta de film.

Facut cu un buget minuscul exact asta este si valoarea sa. Nimic interesant. Dar NIMIC! N-am derulat filmul catre scenele interesante tocmai ca sa intru in „marea atmosfera” promisa de pampalaul care a scris recenzia (si el luandu-se dupa altii, el are ideile si vocabularul proprii in buzunarul de la pantalonii ceilalti, care sunt insa la spalat). Si am asteptat…si am asteptat… si… ciuciu cu C mare. O rasuflata tema a fontomo-demonului pe care nu il/o vezi dar o simti prin cele 3 ciocaneli in perete de pe parcursul filmului. Asadar cateva batai in pereti, apare o umbra de doua ori, se mai tipa de doua ori si cam atat. 3 personaje in tot filmul, filmare cu o singura camera, fara logica minima de bun simt, fara faze tari, fara sange, fara monstri, fara efecte (speciale sau ne-speciale), fara sare, fara piper si nimic din ceea ce ar presupune un film, ca sa nu mai zic de un film horror. Nici macar atmosfera nu e reusita pentru ca astepti sa se intample ceva 10-20-50 de minute si, neintamplandu-se nimic incepi sa-ti dai seama ca ai luat teapa.

Logica filmelor de groaza nu se cauta de obicei dar cauti bunul simt. Aici veti vedea un cuplu hartuit de …ceva (n-o sa aflati vreodata ce). Cand vine Bau-Bau asta noaptea (impropriu zis vine, se mai misca o usa sau bate vantul doua frunze de ficus) tipul in loc sa puna mana pe un cutit, o bata de baseball, un vreasc ceva, el insfaca videocamera ca sa filmeze cand inspecteaza casa (inspectie in care evident ca nu aprinde luminile, probabil neajungand la intrerupator fara un scaun). Nevasta-sa sta mereu in spatele viteazului care se apara cu lumina camerei de filmat si scheauna intr-una „oh, nu, stai, vino, ah, nu, vai, te rog, nu te duce, vino, hai”. In cea mai horror faza din tot filmul, cea in care tipa e trasa de o mana invizibila din pat pana in hol unde nu vezi ce se intampla, ce credeti ca face cuplul asta? Se duce la dracu-n praznic sa scape de fantome? Cheama popi, exorcisti, vreun vraci, vreun medium? NU. Ei se culca in continuare noapte de noapte in acelasi pat ca si cand totul era in regula. Am pierdut ca fraierul o ora juma’ din viata luandu-ma dupa un papagal care probabil satul de atatea filme bune a ajuns sa vada porcariile drept capodopere!!

De ce are filmul asta atata succes? Din doua motive: spiritul de turma, cel in care unul spune ca vara asta moda este sa porti un lighean pe cap si atunci toata lumea isi pune cate un lighean pe cap, si al doilea motiv este ca are ca tema parapsihologia si fantomele lu’ peste prajit, redate atat de fad incat atrage oamenii care cred in asa ceva. Se stie ce mare e masa semi-incredintatilor, a celor care spun ca „dom’le…eu…nu cred…dar ceva-ceva exista…am auzit si eu pe la altii…s-ar putea, ptiu-ptiu, doamne fereste”. Cu alte cuvinte si intr-o alta metafora, tentativa asta de film atrage pe cei care se sperie mai tare daca se varsa solnita decat daca vad un Jigsaw hacuind artistic o victima.

Ascultati recomandarea mea: nu va uitati la rahatul asta de film daca sunteti fani ai genului si ati vazut capodoperele in materie. Daca suferiti de insomnii vi-l recomand cu multa caldura, este somniferul ideal. De unde izvorul de superlative la papagalul cu recenzia la un film atat de prost? Le-am criticat hahalera de film intr-un comment si evident ca m-au cenzurat in ciuda limbajului academic folosit.

Nenicilor, idee revolutionara nu inseamna sa preiei ideea rasuflata a fantomelor, sa o filmezi cat mai prost in modulul snuff, sa reduci toate efectele nefiresti la o miscare de lustra iar personajele sa fie multe: o grasa si barbata-su (pe sistemul „cei patru apostoli erau doar trei, Luca si Matei”). In viziunea voastra revolutionar ar fi si sa v-o trageti in pozitia misionarului pe  parcursul a 3 minute cu un saru’mana in loc de preludiu.

Se stie ca muuuult mai mare e masa fraierilor decat cea a celor care au doi neuroni inchegati. Asa se explica isteria unui film penibil precum si de ce Van Gogh a vandut un singur tablou in timpul vietii.

Ia somniferu’, neamuleeeeee! Booooooooooooring!!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: